Jocurile Olimpice și crizele sanitare

Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo au în vedere măsuri preventive în faţa coronavirusului, în speranţa că vor fi în măsură să găzduiască evenimentul în condiţii sigure în vara lui 2021, în timp ce pandemia mondială continuă să se intensifice.
Olimpiada de la Tokyo nu sunt însă primele Jocuri care se confruntă cu o criză sanitară, chiar dacă ameninţarea Covid-19 este de o anvergură inedită. Astfel, în apropierea JO de la Rio din 2016, virusul Zika a generat multe nelinişti. Transmis de ţânţari sau pe cale sexuală, acesta afecta femeile însărcinate care riscau să aducă pe lume copii cu o dezvoltare insuficientă a creierului. Aproximativ 1,5 milioane de persoane, în principal în Brazilia, sunt afectate de această epidemie care a început să se răspândească la jumătatea anului 2015.
Temerile privind o potenţială propagare a epidemiei în toată lumea prin intermediul spectatorilor şi sportivilor la întoarcerea de la Jocuri au fost foarte mari înainte de debutul competiţiei, chiar dacă Organizația Mondială a Sănătății a considerat că riscul este „minim”. Mai mulţi jucători de top din tenis şi golf, precum jucătoarea română Simona Halep şi starul britanic Rory McIlroy, au renunţat să mai facă deplasarea la Rio din cauza virusului Zika. În cele din urmă, niciun caz nou de îmbolnăvire nu a fost semnalat pe durata Jocurilor.
În 2002-2003, sindromul respirator acut sever, un coronavirus, a făcut 774 de morţi, dar în principal în China continentală, unde a apărut, precum şi în Hong Kong. Acest coronavirus a suscitat temeri în perspectiva JO de la Atena din 2004 şi a perturbat calendarul turneelor de calificare olimpică în Asia pentru anumite discipline cum este baschetul feminin şi fotbalul.
Ultimele Jocuri care s-au desfăşurat în Japonia, JO de iarnă de la Nagano din 1998, au fost marcate de o epidemie de gripă, dar fără legătură cu o gripă aviară mortală care izbucnea în China. Circa 1.500 de elevi din regiunea montană Nagano au contractat boala, precum şi alte 200 de persoane aflate în legătură cu evenimentul sportiv în cauză. Virusul, care provoca în general „frisoane clasice şi oboseală”, cum au susţinut organizatorii, l-a determinat pe patinatorul norvegian de viteză Aadne Soendral să declare forfait pentru proba de 1.000 metri, după ce anterior câştigase proba de 1.500 metri. De asemenea, patinatoarea artistică germană Tanja Szewczenko, una din favoritele la o medalie, a renunţat. Comitetul Internaţional Olimpic avertizase sportivii împotriva gripei, sfătuindu-i să bea multă apă.
JO din Mexic din 1968, s-au desfăşurat sub una din cele mai severe pandemii de gripă din secolul 20: cea de gripă de la Hong Kong. Izbucnită în teritoriul aflat la acea vreme sub control britanic, ea s-a răspândit în Asia, atingând cele două continente americane la finele lui 1968. Pandemia a făcut în final un milion de morţi, dar nu a afectat direct Jocurile Olimpice.
Olimpiada de la Anvers din 1920 au fost organizate imediat după pandemia de gripă numită spaniolă, care s-a soldat cu până la 50 de milioane de victime la nivel mondial între 1918 şi 1919.
Gripa spaniolă a făcut de cinci ori mai mulţi morţi decât Primul Război Mondial, dar conflictul din 1914-1918 a eclipsat de departe acea pandemie.
JO de la Anvers au fost considerate la acea vreme drept un simbol al păcii şi al reconstrucţiei după Război.
sursa: agerpres.ro