Succesul unui sportiv este determinat de antrenor – pedagogul, care îl ghidează spre realizarea scopurilor. Eu am avut noroc de antrenori excepționali.
Primul meu dascăl, care m-a însoțit și îndrumat la Liceul Internat Republican cu profil sportiv a fost Pavel Cadnicov. Era pasionat de proba de canoe și o prezenta copiilor într-un mod foarte metaforic: plimbări cu barca, antrenamente captivante în sânul naturii, etc. Așa s-a întîmplat și cu mine. Nu am fost admis la secția de atletism, dar Pavel Cadnicov mi-a zis că proba de canoe, despe care habar nu aveam, este cea mai frumoasă și interesantă.
Antrenorul Pavel Cadnicov avea darul comunicării cu copiii, era ingăduitor și răbdător. Mi-l amintesc mai tot timpul bine dispus, rareori îl vedeai întristat. Avea un spirit ascuțit al umorului, pînă acum circulă bancurile lui printre disciplolii săi.
Îmi amintesc că era un bărbat de o acuratețe imaculată, fiind întotdeauna extrem de îngrijit. O trăsătură determinanță a lui Pavel Cadnicov era punctualitatea: nu întîrzia nici o dată!
Pavel Cadnicov era împătimit de ocupația sa. Noi, discipolii săi, am preluat de la el nu doar profesionalismul, dar și frumoasele sale calități umane.
Antrenorul Nicolai Macovei a preluat bagheta de antrenor, când eram student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”.
Era în primul rînd, un bun tehnician, maestru de clasă internațională la canoe. Perioada, în care am lucrat împreună cu Nicolai Macovei (1981-1985), a fost una foarte responsabilă pentru mine – a marcat trecerea de la juniorat la seniorat. Nicolai Macovei m-a învățat multe lucruri subtile: sa mă pregătesc psihologic pentru starturi, să perfecționez detalii importante la tehnica de vâslit. Era un bun pedagog și avea multă răbdare. Dar ceea ce apreciam în mod deosebit era cumsecădenia sa rară. O persoană extrem de sinceră, cu o atitudine generoasă pentru disciploii săi, receptiv la nevoile și problemele noastre. Era foarte emotiv, iar la competiții mă încuraja și mă susținea într-un mod foarte « gălăgios », încât atrăgea atenția publicului asupra mea – iar eu întotdeauna am făcut eforturi să fiu la nivelul așteptărilor sale.
Antrenorul care m-a condus spre vârfurile succesului este Alexandr Chirpicenco.
El este recunoscut drept unul din cei mai experimentați antrenori la proba de caiac-canoe la nivel mondial, care ia în calcul multutudinea de factori, ce influențează succesul, aplicând metode unice de pregătire.
Alexandr Chirpicenco este un gânditor original, dotat cu competențe deosebite și creativitate debordantă. Îmi amintesc, cum Alexandr Chirpicenco, folosindu-se de cunoștințele sale de inginerie și ajutat de disicipolii săi, a amenajat cu mîinile proprii o sală specializată de antrenamente pentru kaiak-canoe la Stadionul Republican, în care erau instalate circa 80 de aparate specializate. Această sală era recunoscută pe atunci drept una din cele mai performate din Europa, contribuind la pregătirea multor generații de canoiști.
Un alt aspect pe care trebuie să-l menționez este că, în afara faptului că era un antrenor de excepție, Alexandr Chirpicenco era și un bucătar de neîntrecut și ne gătea deseori în cantonamentele lungi ca să ne mai îndulcească viața.
Relația noastră cu Alexandr Chirpicenco este una specială și foarte profundă, bazându-se pe încredere reciprocă absolută. Consider că anume încrederea a fost chezășia succesului nostru.
Astfel, cariera mea sportivă a fost determinată de acești antrenori și pedagogi minunați, cărora le exprim toată recunoștința și stima mea.