JO de la Atlanta 1996: 30 de ani de la prima evoluție a sportivilor moldoveni la JO de vară cu o Delegație olimpică separată și cu propriul portdrapel
Ediția de la Atlanta 1996 (19 iulie – 6 august), a XXVI-a, a fost una jubiliară, marcând 100 de ani de la înființarea Jocurilor Olimpice moderne. În plus, au fost primele Jocuri Olimpice de vară organizate într-un an diferit faţă de cele de iarnă.
Un amănunt deosebit de sugestiv, cu o încărcătură simbolică semnificativă pentru tânărul stat Republica Moldova, a fost că delegația țării noastre s-a prezentat separat la cel mai grandios eveniment sportiv de pe mapamond, având și propriul portdrapel – redutabilul halterofil Vadim Vacarciuc. Deși olimpicii noștri au evoluat sub steagul tricolor încă la ediția precedentă, de la Barcelona, atunci ei făcând parte din echipa unificată a CSI.
În SUA, delegația olimpică a Moldovei a inclus 40 de sportivi (s-au întrecut în 11 sporturi la 43 de discipline) din numărul total de 10 318 de participanți din 197 de țări, reprezentând tot atâtea comitete olimpice naţionale, la acel moment un număr record. Ca și numărul de atleți moldoveni calificați la această magnifică festivitate sportivă.
„Argintul” olimpic adjudecat atunci de Nicolae Juravschi și Viktor Reneiski și „bronzul” lui Serghei Mureico s-au dovedit a fi unicele medalii intrate în pușculița Moldovei la această ediție (dobândite în condițiile unei concurențe acerbe), în componența lotului nostru evoluând atleți talentați, de mare forță. Astfel, într-o finală de pomină, echipajul alcătuit din Nicolae Juravschi și Viktor Reneiski a excelat în cursa de canoe 500 m, cedând doar la fotofiniș perechii din Ungaria. În același an lui Nicolae Juravschi i-a fost conferit Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat, iar ulterior, în 2012, el devine Laureat al Premiului Naţional în domeniul Sportului. Realizarea de la Atlanta 1996 nu a fost ultima în cariera dublului campion olimpic – au mai venit niște rezultate răsunătoare, de data aceasta obţinute din postura de antrenor, prin două medalii de bronz adjudecate în 2021 și 2024 de discipolul său Serghei Tarnovschi la Jocurile Olimpice de la Tokyo și de la Paris (C-1, 1000 m).
De asemenea, la Atlanta (capitala statului Georgia) și-a confirmat nemăsuratul talent luptătorul Serghei Mureico, discipolul antrenorilor emeriți ai Republicii Moldova, Gheorghe Bondari și Alexandru Cozîri. Compatriotul nostru a cucerit distincția de bronz, învingând în toate luptele, cu excepția confruntării din semifinale cu celebrul Aleksandr Karelin, în care a cedat la limită, scor 1-2, nu fără aportul arbitrilor, asupra deciziilor cărora plana mult prea evident autoritatea atletului rus. De remarcat că aceasta este deocamdată unica pentru Moldova medalie olimpică la lupte greco-romane.
În ceea ce ține de evoluția celorlalți componenți ai delegației noastre olimpice, printre primii 12 în probele lor s-au situat: Vadim Vacarciuc (haltere, categoria de greutate de 83 kg, locul 5), Igor Grabovețchi (lupte greco-romane, cat. 100 kg, locul 6), Ghenadie Lîsoconi (tir – pistol viteză (foc rapid), distanța 25 m, locul 6), Vitalie Răilean (lupte libere, locul 6 în categoria 48 kg, cea mai ușoară pe atunci), Victor Peicov (lupte libere, 74 kg, locul 7), Serghei Mariniuc (înot, locul 8 la 400 m mixt și locul 12 la 200 m mixt), Oleg Moldovan (tir – armă pneumatică 10 metri ţintă mobilă, locul 9), Lucman Jabrailov (lupte libere, 82 kg, locul 9), Igor Samoilenco (box, cat. 51 kg, loc 9), Olga Bolșova (săritura în înălțime, locul 11) și Natalia Valeeva (tir cu arcul, locul 12).
La aceste Jocuri Olimpice au mai evoluat și alți compatrioți de-ai noștri: judocanii Oleg Crețul (locul 13 în cat. 78 kg) și Andrei Golban (locul 17, 71 kg), halterofilii Vladimir Bîrsa (locul 13, 76 kg), Sergiu Crețu (locul 16, 70 kg), Vladimir Popov (locul 17, 64 kg) și Mihai Vîhodeț (locul 17, 99 kg), boxerul Octavian Țîcu (locul 17, 60 kg), luptătorul de stil liber Nazim Alidjanov (locul 14, 57 kg), înotătorii Vadim Tatarov (locul 29 la 200 m bras, și locul 30 la 100 m bras), Andrei Zaharov (locul 31, 400 m liber; locul 41, 200 m liber), Artur Elizarov (locul 33, 200 m spate; locul 43, 100 m spate) și Maxim Cazmirciuc (locul 43, 50 m stil liber; locul 46, 100 m fluture; locul 55, 100 m liber), cicliștii Ruslan Ivanov (locul 27 la urmărire individuală; cursă pe șosea), Igor Bonciucov (locul 33 la aceeași probă), Veaceslav Oriol (locul 73 la cursă pe șosea), Igor Pugaci și Oleg Tonorițchi (ambii nu au încheiat cursa pe șosea), canoiștii Andrei Plăcintă (C1, 500 m) și Vadim Salcuțan (C1, 1000 m, ambii s-au calificat în semifinale).
De asemenea, la Atlanta au participat reprezentanții noștri la probele de atletism, fiind vorba de Inna Gliznuța (locul 23, săritura în înălțime), Alexandru Jucov (locul 29, săritura cu prăjina), Fedosei Ciumacenco (locul 40, 20 km marș), Valeriu Vlas (locul 77, maraton), Vadim Zadoinov (400 m garduri) și Valentina Enachi (maraton), precum și Nadejda Toma-Palovandova, care s-a clasat pe locul 38 la tir cu arcul.
În clasamentul general pe medalii, lotul olimpic al Republicii Moldova a împărţit locurile 53-55 cu Uzbekistan şi Malaysia. Am avut atunci cea mai numeroasă delegație din ulterioara istorie a Jocurilor, până în prezent. Se spune că semnificațiile istorice prind contur vizibil abia după scurgerea timpului. În orice caz, putem afirma, la o distanță de 30 de ani de la Olimpiada de la Atlanta, că ne aflăm pe un trend ascendent, nu doar ca număr de calificări olimpice, ci și de medalii obținute, Jocurile de la Paris 2024 demonstrând cu prisosință acest lucru.